Afacerea mea in imagini
Sunt profesor de limba engleză și trainer. Sunt aici să te ajut, să te sprijin și să te motivez să înveți limba engleză, pentru că, DA, se poate la orice vârstă atunci când îți dorești și când ai alături omul potrivit!
Modul meu de a preda este unul care se orientează pe obținerea încrederii că te poți exprima în limba engleză și nu doar pe predarea noțiunilor gramaticale și de vocabular care sunt bune, dar această metodă învechită s-a dovedit a pune mai degrabă o piedică în obținerea fluenței. Așadar, modul meu de predare se axează pe dezvoltarea celor 4 abilități importante, cititul,ascultatul scrisul și vorbitul.
Vreau să devin your favourite English teacher de la care sa capeți abilitatea de a vorbi în limba engleză!
Let’s learn English together! Become Englishable!
Cum ai pornit pe drumul antreprenoriatului?
De mică am avut spirit de profesor în mine! Îmi amintesc cum, din clasele mici îmi luam vara la corectat cu pixul roșu tot ce scrisesem în caiete în timpul anului școlar și vânam orice mică greșeală cu precizia unui profesor. Am fugit mult timp de această profesie în ideea ca nu îmi va aduce libertate financiară.Înclinația mea spre limbi străine m-a făcut să dau la Facultatea de Litere și din nou am încercat să fug de deveni profesorul clasic din sistemul de stat. Și cum de ce îți e frică, de aia nu scapi, după masterul la București care speram să îmi aducă un job bine plătit într-o multinațională, m-am trezit întoarsă în Craiova, orașul meu natal și susținând examenul de titularizare pe posturi care erau deja hotărâte pentru alții, numiți politic. Doi ani de zile am fost suplinitor la câte două școli de la țară. Mă trezeam dimineața la 5 și făceam naveta. Și nu, banii nu intrau cu ușurință, eram trasă la răspundere de directori, de inspectori etc și din cei 1250 ron pe lună, în anumite cazuri nici naveta nu mi se deconta. Pentru a suplimenta acest venit, făceam meditații în particular la română, engleză și germană și timpul părea că nu îmi mai ajungea.
Și în al doilea an ca profesor suplinitor în învățământul de stat am rămas însărcinată. Și atunci mi-am dat seama ca sunt la un moment de răscruce în viața mea și am ales sa îmi fac firmă, să trec toate meditațiile pe firmă să îmi pot plăti dările la stat ca propriul angajat ca să pot beneficia de banii pentru concediul de creștere copil.
Mi-a fost extrem de teamă de acest pas. Vin dintr-o familie simplă, cu părinții mereu angajați, cu un venit mic, dar sigur lunar și cu teama că vine ANAFUL și dă amenzi.
Am discutat cu un jurist și cu un contabil și am înțeles că pot pune capul pe pernă fără frica amenzilor, dacă respect legea. Și am zis că pot face asta, deci am deschis firma pe numele soțului (mi se părea ciudat să fiu propriul meu șef) cu principalul obiect de activitate cursurile de limba engleză!
După naștere, la 2 săptămâni mi-am reluat activitatea, căci toți părinții cereau să mă reîntorc să le ajut copiii. Și m-am întors. Soțul, mama mea sau bunica soțului stăteau cu fetița mea mică în dormitor, în timp ce eu zilnic aveam meditații cu copiii sau adulții în bucătărie, pentru că evident, cei 1250 de lei ai mei pe ccc și cei 1800 de lei ai soțului nu erau suficienți.
Tot în acea perioada (acum 5 ani) am descoperit și faptul că pot preda adulților care nu erau în același oraș sau chiar țară cu mine... online. Făceam cursuri pe skype și majoritatea erau seara de la ora 20 sau 21 căci atunci puteau aceștia.
Apoi am rămas însărcinată cu al doilea copil și am știut pentru totdeauna ca nu vreau să mai revin la statutul de angajat.
Odată cu venirea pandemiei, evident că am mutat toată activitatea în online, am crescut o pagină de Facebook și am învățat să fac postări care să atragă oamenii, am făcut webinarii și am ajuns să am cursanți și cereri încât a fost nevoie sa îmi iau primul colaborator și la o luna distanță pe al doilea. Deci, pot spune că pentru afacerea mea chiar a fost o perioadă înfloritoare.
Veniturile mele s-au triplat, dar timpul meu liber nu doar s-a înjumătățit, ci lucram și lucrez în continuare de la 9 dimineața până la 10 seara, cu mici pauze în care îmi văd copiii. Weekendul liber mi se pare un lux în acest moment, căci deși mi-am păstrat pentru mine sâmbăta după-amiaza și toată duminica, tot am discuții cu cursanții sau corectez temele pe care nu aș avea timp să le fac în timpul săptămânii.
Nu doar sunt antreprenoare și propria angajată, sunt și contabila care emite facturi, și persoana care se ocupa de relațiile cu clienții, profesor, marketer, strategist etc.
Să mai spun de câte ori am avut căderi, mai ales în ultimii 2 ani, de la pandemie încoace?
Cred că la 2-3 luni îmi venea să pun lacăt pe firma și să mă înscriu iar la concursul de titularizare sau să mă angajez la vreo școală privată!
Dar cumva, la cursanții mei sau la oamenii minunați pe care i-am cunoscut am găsit puterea de a merge mai departe, de a nu renunța la ceea ce fac, căci am rezultate bune, în speranța că, cât mai curând voi creste afacerea și voi putea sa îmi angajez oameni care sa facă măcar o parte din tot ce fac acum.
Am automatizat cât mai multe procese, de la planul editorial program cu o lună-două în avans, la softuri de e-mail marketing, la propria platforma de cursuri online înregistrate cum este udemy, iar acum am în lucru o aplicație de mobil pentru copii și în plan una pentru adulți!
