Modelul de business este al unui liber-profesionist. Lucrez în procese individuale cu oameni care își doresc claritate în scopuri și planuri simple, practice și ușor de implementat pentru a le atinge.

Îmi place să creez experiențe de învățare în grup și pentru echipe din companii care înțeleg că omul are nevoie musai de competențe socio-emoționale, pe lângă abilitățile practice necesare profesiei.

Folosesc experiența adunată în cei 25 de ani de muncă în consultanță pentru activități din zona de retail, call-center-e sau start-up-uri ale liber profesioniștilor din dezvoltare personală.

Cine ești tu și în ce crezi?

Sunt un om. Și cred în omenie și în puterea interioară a fiecăruia de a urma un drum spre o viață de bunăstare și armonie. Poate sună pompos, însă eu cred că uităm cât de puțin ne trebuie cu adevărat ca să fim fericiți.

Te-ai gândit la tine ca un super-erou?

Da.

Dacă da, ce super-erou ești și care este super-puterea ta?

Avem super-puteri cu toții, doar că nu le privim așa. Unii sunt puternici, alții calmi, unii pot să învețe medicina și drept, alții sunt sudori sau mecanici fără de care multe din lucrurile pe care le folosim nu ar putea să existe. Eu una cred că puterea mea stă in a aduce cu usurință oamenii in contact cu resursele lor de energie si creativitate.

Accepți jocul în viața ta ca o metodă de dezvoltare și creștere personală?

O, da! Marea majoritate a lucrurilor pe care le fac sunt din zona jocului proiectiv.

Ai îmbrățișat gamificarea în afacerea ta?

Cred că sunt o norocoasă că mă pot juca aproape zilnic în activitatea pe care o fac. Nu există curs sau sesiune în care să nu apară elemente de joc.

Te gândești că joaca e doar pentru copii și afacerile înseamnă doar seriozitate? Explică-ne de ce.

Nicidecum si nu știu cum să arăt mai mult și mai bine ce înseamnă să privești cu zâmbetul pe buze ceva cu potențial dureros.

Ce jocuri folosești în echipa ta pentru a-i motiva să se educe?

Am folosit jocuri ca să fie împreună, să afle lucruri unii despre alții. Am avut un puzzle de 2000 de piese, întins pe două birouri. Se duceau și îl făceau în ultimele 3 minute de pauză. Se bucurau când găseau completat ceva la care se chinuiseră să găsească o primă piesă de la care pornea totul. Și am mai avut biletele de mulțumire - își scriau pe post-its colorate "mersi" pentru te miri ce însemna viața lor în comun în acele 8 ore - de exemplu "pentru că ai strâns tu banii de catering și mi-ai adus și mie mâncarea la birou".

Vezi vreo diferență în echipa care se joacă? Sunt mai productivi? Se cunosc mai bine?

Da, sunt mai creativi, mai deschiși, mai transparenți în comunicare, mai înțelegători cu ce se poate și cu ce nu se poate și au o relație foarte bună cu succesul și celebrarea lui.